Uniunea Europeana Guvernul Romaniei POS Mediu Consiliul Judetean Covasna Instrumente structurale
Managementul adecvat al ariilor naturale protejate Munţii Bodoc-Baraolt, Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului şi Ciomad-Balvanyoş

Evenimente proprii

Pagina: [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22]

Muscar mic (Ficedula parva)2022-03-24

Muscar mic (Ficedula parva), ordinul (Passeriformes), familia (Muscicapidae). Este o specie caracteristică pădurilor de foioase şi de amestec, umbroase şi umede. Are lungimea corpului de 11-12 cm, cu o greutate de circa 8-11 g. Anvergura aripilor este de 18-21 cm. Masculul se diferenţiază prin pieptul portocaliu şi capul gri. Spatele este maroniu la fel ca al femelei. Caracteristice sunt petele albe de pe fiecare parte a cozii, foarte evidente când coada este deschisă. Se hrăneşte cu insecte şi ocazional cu fructe.
Este o specie răspândită în nord-estul şi centrul continentului european. Este teritorială şi monogamă. Preferă pădurile bătrâne cu mult lemn mort şi cu un strat de arbuşti redus, evitând pădurile tinere. Cuibul, situat de obicei în scorbura unui copac sau în scobitura unei clădiri şi mai rar amplasat în tufişuri este alcătuit din muşchi, iarbă şi frunze. Iernează în sudul Asiei şi în Africa. Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. Femela depune în mod obişnuit 5-6 ouă. Incubaţia durează în jur de 13-14. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi devin zburători după 11-15 zile. Este depusă o singură pontă pe an şi de obicei perechea foloseşte acelaşi teritoriu de cuibărit mai mulţi ani.
Populaţia europeană este relativ mare 3.200.000-4.600.000 perechi, din care în România cuibăresc aporoximativ 360.000-512.000 perechi. În ROSPA0082 trăiescc apoximativ 1.700-2.600 de perechi.
Degradarea habitatelor şi managementul comercial al pădurilor au un impact semnificativ. Păstrarea pădurilor mature cu mult lemn mort şi un deranj redus contribuie la conservarea speciei.

Foto: Szabó József

Ziua Mondială a Pădurilor2022-03-21

În 2012, Adunarea Generală a ONU a declarat 21 martie Ziua Mondială a Pădurilor. Predecesorul acestuia a fost inițiativa din 1971 denumit Ziua Pădurilor a Organizației Mondiale a Alimentației, declanșată de necesitatea de a atrage atenția asupra scăderii suprafeței forestiere pe Pământ cu aproximativ 13 milioane de hectare anual.
Pădurile sunt conservatorii  biodiversității, acoperă aproximativ 30% din suprafața Pământului și găzduiesc aproximativ 80% din biodiversitatea suprafeței terestre. Este de remarcat rolul pădurilor în protecția împotriva inundațiilor.
Să vedem pădurea de copac!

20 martie, Ziua Vrăbiilor2022-03-18

Societatea Nature Forever din India a lansat această Zi Mondială în 2008. Poate cea mai uimitoare zi mondială cu tematică de a conservare a naturii, deoarece vrabia apare în conștiința publică ca o specie omniprezentă care alcătuiește stoluri mari. Acesta este exact ceea ce implică pericolul, deoarece spațiul său de locuit se micșorează neobservat. Agricultura pe scară largă nu lasă semințe pe câmp după recoltare, insectele, care alcătuiesc cea mai mare parte a hranei vrăbiilor, încep să dispară datorită chimicalelor, creșterea păsărilor din curte este în scădere, astfel încât nu mai sunt cereale de cules din curți, materiale de construcție moderne și casele etanșe nu permit realizarea de cuiburi. O scădere drastică a populației de vrăbii a fost observată în mai multe țări. Și asta indică și declinul stării mediului.
Populația din România au scăzut și ea, cel mai pronunțat în anii 2000.
https://www.sor.ro/20-martie-ziua-mondiala-a-vrabiilor/

Ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius)2022-03-17

Ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ordinul (Piciformes), familia (Picidae)  este o specie larg răspândită în pădurile de foioase, în special cele de stejar şi carpen cu arbori ajunşi la maturitate. Preferă arbori de peste 100 de ani deşi proporţia acestora este mică oriunde în Europa. Lungimea corpului este de 19,5-22 cm şi are o greutate de 50-85 g. Anvergura aripilor este de circa 33-34 cm. Similar rudelor sale, penajul este alcătuit dintr-o combinaţie atractivă de alb, negru şi roşu. Comparativ cu rudele sale are cel mai puţin negru pe faţă. Se hrăneşte în special cu insecte şi larvele acestora din scoarţa arborilor, însă vara consumă şi seminţe şi fructe. Este o specie prezentă în partea centrală şi de sud-est a continentului european. Depinde mai puţin decât celelalte specii de ciocănitori de prezenţa lemnului mort, fiind esenţială prezenţa pădurilor de stejar matur şi a cavităţilor necesare cuibăritului. Construiesc în fiecare an un nou cuib. Se hrăneşte în cea mai mare măsură pe stejari, însă acolo unde există în preajmă copaci cu o esenţă mai moale (mesteacăn, frasin, salcie) îi foloseşte pentru construirea cuibului. Aceste specii cu lemn de esenţă mai moale se descompun mai repede. Înălţimea cuibului variază între 5 şi 20 m. Intrarea este rotundă, de 4-5 cm diametru. Este probabil cea mai sedentară dintre toate speciile europene de ciocănitori. Rareori fac călătorii mai lungi. Femela depune în mod obişnuit 4-8 ouă în lunile aprilie şi mai. Incubaţia durează în jur de 13-15 zile şi este asigurată de către ambii părinţi. Puii sunt îngrijiţi de ambii părinţi şi devin zburători la 22-24 de zile. Rămân în preajma părinţilor pentru încă aproximativ zece zile.
Populaţia europeană este relativ mare 140.000-310.000 perechi, din care în România cuibăresc aporoximativ 20.000-24.000 perechi. În ROSPA0082 trăiescc apoximativ 150-250 de perechi.
Degradarea şi dispariţia pădurilor de stejar şi a celor mixte are un efect semnificativ. Un management prietenos al pădurilor care să asigure o proporţie suficient de mare a arborilor maturi de stejar mai vâstnici de 120 ani este foarte benefic speciei.

Foto: Szabó József

 

„Mesagerii primăverii”2022-03-11

„Mesagerii primăverii”, primele rândunele, se vor întoarce în curând. Le putem face mult rău, dar îi putem ajuta pe acești neobosiți prădători ai insectelor. NU le dărâmați cuiburile și tulburați activitatea, căci ei vor mulțumi omenia noastră prin munca harnică. Îi putem ajuta punând apă curată într-un vas, dar putem chiar încerca să-i invităm la casa nostră de reședință cu un cuib artificial.
Mai pe larg despre realizarea cuiburilor artificiale: https://www.sor.ro/.../info_-prezentare_Cuiburi...


Foto: https://pixabay.com/photos/swallow-nest-young-birds-5212849/

Pagina: [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22]
Calendar noutăți
Meteo
Link-uri utile
Proiect cofinantat din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României