Evenimente proprii

Dintre comunitățile din mediul nostru acordăm poate cea mai mică atenție solului, deși acesta este cel mai important pentru hrana noastră. Un sistem complex în care viața se întâlnește cu rocile, aerul, apa și lumina soarelui, iar amestecul acestora determină tipul de sol care la rândul ei definește comunitățile vii care se dezvoltă pe el. Grosimea și conținutul de materie organică variază. Stratul de sol al pajiștilor este cel mai gros și, interesant, cantitatea de materie organică care se acumulează aici rivalizează cu masa unei păduri. Dar acest lucru se pierde rapid în cazul deshidratării, care poate fi cauzată de drenaj artificial, șanțuri. Acest proces nu este la fel de spectaculos precum dispariția pădurilor, dar impactul său poate fi mai mare, deoarece este imposibil să se refacă conținutul de materie organică al unui sol care are o grosime de câțiva metri, iar procesul natural poate dura până la un milion de ani. 5 decembrie este Ziua Mondială a Solului. Protejați solurile!

Ca măsură de adaptare şi de supravieţuire a perioadei cu îngheţuri în timp de iarnă, toamna cad frunzele copaciilor. Copacii își dau seama prin temperaturile scăzute ale nopţiilor şi prin scurtarea perioadelor luminoase zilnice, că anotimpul rece va veni și iau măsuri în această privință: stochează hrană. Frunzele mor și cad datorită faptului că ele nu mai au suficientă apă și lumină pentru a realiza procesul de fotosinteză. Odată cu venirea toamnei, ziua scade iar noaptea crește. Acesta este momentul în care copacii înțeleg că anotimpul rece va veni și iau măsuri în această privință. Pentru a putea trece cu bine peste iarnă, copacii au nevoie de apa și nutrienții care de obicei ajung la frunze. Așa că pun o barieră între ramuri și tulpina frunzelor, numită pețiol. Motivul pentru care cad frunzele este lipsa acestor elemente esențiale care le hrăneau. Frunzele conțin clorofilă, un pigment necesar pentru realizarea fotosintezei. Acest pigment este cel care le dă frunzelor culoarea verde. Tot el se ocupă și cu transformarea luminii pe care frunzele o primesc, în oxigen și compuși organici (glucide, lipide, proteine).Toamna este anotimpul care ne oferă peisaje minunate datorită multitudinii de culori. Acestea sunt vizibile datorită barierei despre care vorbeam mai sus. Din momentul în care frunza nu mai primește hrană, clorofila din ea moare. Astfel, ies la iveală celelalte culori, cum ar fi galben, portocaliu sau roșu. Acestea sunt prezente de la început în compoziția frunzei însă pot fi observate abia atunci când clorofila își pierde puterile.

Iarna nu toate speciile de păsări migrează spre sud, mai multe specii rămân în regiunea noastră. Totodată numărul păsărilor care iernează la noi crește cu cei care vin aici din nord pentru această perioadă. Este important de subliniat că aceste păsări nu au nevoie să fie hrănite pentru a trece prin iarnă. Îi putem hrăni, dar nu pentru că au nevoie de acesta pentru a supraviețui, ci pentru a-i observa, a studia, a ne bucura de prezența lor.
Pentru a nu dăuna prin activitatea noastră, ci a ușura într-adevăr soarta prietenilor noștri cântători, acordați atenție următoarelor:
- Să le oferim doar hrană adecvată: semințe oleaginoase naturale, slănină, alte grăsimi animale, mere, fructe de pădure. În livada noastră să lăsăm întotdeauna niște fructe pe copac și pentru păsări.
- NU le hrăniți cu: semințe sărate sau prăjite, pâine sau alte produse de patiserie, chipsuri, mâncare gătită etc.!
- NU hrăniți păsările de apă!
- Odată ce am început hrănirea, continuăm până la sfârșitul perioadei de frig, deoarece păsărilor obișnuite cu ea le este greu să găsească o nouă sursă de hrană.
- Evitați să aveți mai multe păsări în hrănitor în același timp să preveniți răspândirea infecțiilor.
- Furnizați și apă potabilă de bună calitate, înlocuiți dacă este înghețată.
- Unele specii de păsări, adică sturzi, măcăleandru etc își procură hrana pe pământ, lor să lăsăm semințele aici.
Vă dorim o experiență plăcută!

Iarna nu toate speciile de păsări migrează spre sud, mai multe specii rămân în regiunea noastră. Totodată numărul păsărilor care iernează la noi crește cu cei care vin aici din nord pentru această perioadă. Este important de subliniat că aceste păsări nu au nevoie să fie hrănite pentru a trece prin iarnă. Îi putem hrăni, dar nu pentru că au nevoie de acesta pentru a supraviețui, ci pentru a-i observa, a studia, a ne bucura de prezența lor.
Pentru a nu dăuna prin activitatea noastră, ci a ușura într-adevăr soarta prietenilor noștri cântători, acordați atenție următoarelor:
- Să le oferim doar hrană adecvată: semințe oleaginoase naturale, slănină, alte grăsimi animale, mere, fructe de pădure. În livada noastră să lăsăm întotdeauna niște fructe pe copac și pentru păsări.
- NU le hrăniți cu: semințe sărate sau prăjite, pâine sau alte produse de patiserie, chipsuri, mâncare gătită etc.!
- NU hrăniți păsările de apă!
- Odată ce am început hrănirea, continuăm până la sfârșitul perioadei de frig, deoarece păsărilor obișnuite cu ea le este greu să găsească o nouă sursă de hrană.
- Evitați să aveți mai multe păsări în hrănitor în același timp să preveniți răspândirea infecțiilor.
- Furnizați și apă potabilă de bună calitate, înlocuiți dacă este înghețată.
- Unele specii de păsări, adică sturzi, măcăleandru etc își procură hrana pe pământ, lor să lăsăm semințele aici.
Vă dorim o experiență plăcută!

Photo by Lidia Stawinska on Unsplash

Florile celor două plante amintiți în titlu sunt foarte asemănătoare și sunt vestitorii toamnei în pădure și pe câmp. Ambele plante înfloresc toamna și apoi dau roade primăvara și atunci ies și frunzele lor. Șofranul de Banat este o plantă a pădurilor, brândușa de toamnă se poate găsi doar pe pajiști. Este specială această strategie de înflorire târzie, care se odihnește iarna și aduce fructele și frunzele doar primăvara, dar este interesant și faptul că niciuna dintre specii nu are frunze la înflorire. Poate că termenul „filius ante patrem” (băiatul înaintea tatălui) se poate referi la acest fenomen botanic ciudat.