 |
 |
 |
 |
 |
Tuful calcaros care se ridică din zona plată din jur a fost format de un izvor de apă minerală. Secarea ei se datorează activității miniere intense. Legenda notată de Orbán Balázs povestește că piatra a fost unealta celor 32 de cocoși care au realizat Șanțul Cocoșilor (sistem de șanțuri din sec. 7-9) și l-au pierdut aici când au fost surprinse de zorii zilei în timp ce zburau deasupra ariei.
În data de 11. 06. 2019 Ocolul Silvic Tălișoara a organizat zile deschise. În cadrul programului a fost prezentat elevilor din Școala Gimnazială „Borbáth Károly” Vârghiș activitatea ocolului. La activitate a luat parte și reprezentantul Centrului Județean pentru Protecția Naturii și Salvamont prezentând importanța protecției mediului în general și a protecției naturii în particular în activitatea de silvicultură.
Teii în cimitirul reformat din Pădureni.
Interiorul bisericii construite în sec. XIII, dar modificat de mai multe ori, a fost împodobit de fresce din tematica Sfântul László și pecenegii (în maghiară numele satului provine din denumirea poporului pecenegă: „besenyő”). Din fresce au rămas doar desenele realizate de Huszka József (1854-1954) ,profesor de desen și etnograf. Nu se cunoaște cu exactitate vârsta celor doi tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos) care cresc la intrarea în cimitir și lângă biserică.
Locul poate fi vizitat liber, intrarea în biserică poate fi solicitat la parohie.
Castanul din Imeni. Imeni, conacul Cserey.
Conacul Cserey datează din sec. XVIII și este singurul din județul Covasna care mai are cupola sub formă de bulb de ceapă deasupra intrării. În această clădire a fost fondată în anul 1875 Muzeul Național Secuiesc de către Cserey Jánosné, născută Zathureczky Emília és Vasady Nagy Gyula. În prezent clădirea adăpostește grădinița și școala primară din sat. Nu se cunoaște cu exactitate vârsta castanului sălbatic (Aesculus hippocastanum) care crește în curte. Locul poate fi vizitat liber.
Stejarii lui Mikes Kelemen. Zagon.
Potrivit tradiției locale cei doi arbori de stejar pedunculat (Quercus robur) au fost plantați de către tatăl lui Mikes Kelemen (Zagon, august 1690 – Tekirdağ, Turcia, 2 octombrie 1761), Mikes Pál. Vârsta lor exactă nu se cunoaște. Dintr-o ramură ruptă de o furtună, artistul de sculptură în lemn Mónus Béla din Budapesta a realizat o lucrare intitulată Pustnicul din Tekirdağ și mătușa ei, așezată lângă castelul Mikes-Szentkereszthy din localitate. Tot el a transformat arborele uscat în 2018 într-o capelă de două persoane.
Locul poate fi vizitat liber. Din centrul localității Zagon sunt așezate indicatoare pe marginea drumului.
