Uniunea Europeana Guvernul Romaniei POS Mediu Consiliul Judetean Covasna Instrumente structurale
Managementul adecvat al ariilor naturale protejate Munţii Bodoc-Baraolt, Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului, Tinovul Apa Roşie, Tinovul Apa Lină-Honcsok, Oltul Superior, Râul Negru, Ciomad-Balvanyos şi Mestecănişul de la Reci

Evenimente proprii

Pagina: [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17] [18]

Ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos)2022-03-31

Ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ordinul (Piciformes), familia (Picidae) este o specie caracteristică pădurilor de foioase, cu mult lemn mort pe picior şi lemn aflat în diferite faze de descompunere. Este cea mai mare dintre ciocănitorile pestriţe şi este uşor de identificat după gâtul şi ciocul lungi. Întruna este şi pasărea simbol a ariei protejate Munţii Bodoc baraolt. Lungimea corpului este de 25-28 cm şi are o greutate de 100-112 g. Anvergura aripilor este de circa 38-40 cm. Similar altor ciocănitori, masculul este mai mare decât femela şi are un cioc mai lung. Pata albă de pe spate este dificil de observat când stă aşezată. Este însă mai uşor vizibilă în zbor. Femela nu are pată roşie pe creştet. Asemeni celorlalte ciocănitori pestriţe penajul este alb cu negru şi roşu. Se hrăneşte în special cu gândaci şi larvele acestora. Este o specie prezentă în partea estică a continentului european. Deşi majoritatea speciilor europene de ciocănitori sunt puţin sociale, ciocănitoarea cu spate alb pare a fi cea mai solitară. Fiecare dintre cele două sexe este teritorial şi, în afara sezonului de cuibărit, îşi apără teritoriile de hrănire. Este monogamă. Este o specie sedentară. Înălţimea la care este aşezat cuibul variază între 5 şi 32 m. În general cuiburile acestei specii sunt localizate la o înălţime mai mare decât ale oricărei alte specii europene de ciocănitori. Intrarea este rotundă sau ovală, cu un diametru de 5,5-6,5 cm. Adâncimea excavaţiei variază între 25 şi 37 cm.
Femela depune în mod obişnuit 4-6 ouă albe, în lunile aprilie şi mai. Incubaţia durează în jur de 10-16 zile şi este asigurată de către ambii parteneri. Puii sunt îngrijiţi de ambii părinţi şi devin zburători la 27-28 de zile.
Populaţia europeană este relativ mare 180.000-550.000 perechi, din care în România cuibăresc aporoximativ 16.000-24.000 perechi.  În ROSPA0082 trăiesc apoximativ 195-215 de perechi.
Degradarea habitatelor şi reducerea locurilor de cuibărit prin eliminarea arborilor maturi, a lemnului mort pe picior din păduri şi a copacilor scorburoşi sunt principalele pericole la adresa speciei.

Foto: Barti Levente

Cuiburi artificiale2022-03-25

Muscar mic (Ficedula parva)2022-03-24

Muscar mic (Ficedula parva), ordinul (Passeriformes), familia (Muscicapidae). Este o specie caracteristică pădurilor de foioase şi de amestec, umbroase şi umede. Are lungimea corpului de 11-12 cm, cu o greutate de circa 8-11 g. Anvergura aripilor este de 18-21 cm. Masculul se diferenţiază prin pieptul portocaliu şi capul gri. Spatele este maroniu la fel ca al femelei. Caracteristice sunt petele albe de pe fiecare parte a cozii, foarte evidente când coada este deschisă. Se hrăneşte cu insecte şi ocazional cu fructe.
Este o specie răspândită în nord-estul şi centrul continentului european. Este teritorială şi monogamă. Preferă pădurile bătrâne cu mult lemn mort şi cu un strat de arbuşti redus, evitând pădurile tinere. Cuibul, situat de obicei în scorbura unui copac sau în scobitura unei clădiri şi mai rar amplasat în tufişuri este alcătuit din muşchi, iarbă şi frunze. Iernează în sudul Asiei şi în Africa. Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. Femela depune în mod obişnuit 5-6 ouă. Incubaţia durează în jur de 13-14. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi devin zburători după 11-15 zile. Este depusă o singură pontă pe an şi de obicei perechea foloseşte acelaşi teritoriu de cuibărit mai mulţi ani.
Populaţia europeană este relativ mare 3.200.000-4.600.000 perechi, din care în România cuibăresc aporoximativ 360.000-512.000 perechi. În ROSPA0082 trăiescc apoximativ 1.700-2.600 de perechi.
Degradarea habitatelor şi managementul comercial al pădurilor au un impact semnificativ. Păstrarea pădurilor mature cu mult lemn mort şi un deranj redus contribuie la conservarea speciei.

Foto: Szabó József

Ziua Mondială a Pădurilor2022-03-21

În 2012, Adunarea Generală a ONU a declarat 21 martie Ziua Mondială a Pădurilor. Predecesorul acestuia a fost inițiativa din 1971 denumit Ziua Pădurilor a Organizației Mondiale a Alimentației, declanșată de necesitatea de a atrage atenția asupra scăderii suprafeței forestiere pe Pământ cu aproximativ 13 milioane de hectare anual.
Pădurile sunt conservatorii  biodiversității, acoperă aproximativ 30% din suprafața Pământului și găzduiesc aproximativ 80% din biodiversitatea suprafeței terestre. Este de remarcat rolul pădurilor în protecția împotriva inundațiilor.
Să vedem pădurea de copac!

20 martie, Ziua Vrăbiilor2022-03-18

Societatea Nature Forever din India a lansat această Zi Mondială în 2008. Poate cea mai uimitoare zi mondială cu tematică de a conservare a naturii, deoarece vrabia apare în conștiința publică ca o specie omniprezentă care alcătuiește stoluri mari. Acesta este exact ceea ce implică pericolul, deoarece spațiul său de locuit se micșorează neobservat. Agricultura pe scară largă nu lasă semințe pe câmp după recoltare, insectele, care alcătuiesc cea mai mare parte a hranei vrăbiilor, încep să dispară datorită chimicalelor, creșterea păsărilor din curte este în scădere, astfel încât nu mai sunt cereale de cules din curți, materiale de construcție moderne și casele etanșe nu permit realizarea de cuiburi. O scădere drastică a populației de vrăbii a fost observată în mai multe țări. Și asta indică și declinul stării mediului.
Populația din România au scăzut și ea, cel mai pronunțat în anii 2000.
https://www.sor.ro/20-martie-ziua-mondiala-a-vrabiilor/

Pagina: [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16] [17] [18]
Calendar noutăți
Meteo
Link-uri utile
Proiect cofinantat din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României