Uniunea Europeana Guvernul Romaniei POS Mediu Consiliul Judetean Covasna Instrumente structurale
Managementul adecvat al ariilor naturale protejate Munţii Bodoc-Baraolt, Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului, Tinovul Apa Roşie, Tinovul Apa Lină-Honcsok, Oltul Superior, Râul Negru, Ciomad-Balvanyos şi Mestecănişul de la Reci

Acasă

Pasărea anului 20222022-01-14

Societatea Maghiară de Ornitologie a declarat ciocănitoarea verde sau ghionoaiea verde (Picus viridis) pasărea anului 2022 în urma unui vot pe internet. Deși nu este una dintre speciile cheie ale sitului Munții Bodoc-Baraolt, acordăm atenție prezenței sale și aici. Este de mărimea gaiței cu o lungime de 30-36 de centimetri, o anvergură a aripilor de 41-50 cm, iar aria de răspândire principală este zona pădurii de foioase din Europa, inclusiv parcurile cu copaci bătrâni și livezile. Își face singur scorbura, depune de obicei 5-7 ouă și rămâne aproape de această zonă și pe timpul iernii. Copacii bătrâni din păduri și de pe pășuni sunt deosebit de importanți pentru el. Pe lângă hrana clasică a ciocănitoarelor, dieta sa constă în mare parte din furnici, pe care le colectează de pe sol.

Sfrâncioc cu frunte neagră 2022-01-13

Sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius minor), ordinul (Passeriformes), familia (Laniidaee). Este o specie de sfrâncioc de talie medie. Dimorfismul sexual este redus. Ambele sexe au coloritul relativ similar: capul și spatele gri, obrajii albi, coada neagră; pieptul are o nuanță deschisă de roz; banda neagră din zona ochilor, caracteristică sfrânciocilor este lată și se continuă și pe frunte; aripile sunt negre, cu o pată albă în zona centrală. Lungimea corpului este de 19-21 cm şi are o greutate medie de 41-61 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 32-35 cm. În România, are o răspândire largă în toată țara.
Specia cuibărește în România, fiind migratoare. Sosește de obicei începând cu sfârșitul lunii aprilie / începutul lunii mai și pleacă înapoi spre locurile de iernare spre sfârșitul lunii august. Specia iernează în sudul continentului African. Cuibărește în habitate deschise, de pajiști sau mozaicuri agricole, cu arbori; uneori cuibărește și în livezi. Preferă pentru cuibărit habitate de pajiște sau pășune cu arbori. Cuibărește frecvent în arborii de pe marginea șoselelor. Specie aproape exclusiv insectivoră, consumă insecte de talie mare, ocazional consumă păianjeni sau alte nevertebrate. Foarte rar consumă și micromamifere sau păsări de talie mică.
Depune de obicei 5-7 ouă, incubarea durează 14-16 zile. Puii devin zburători la 14-19 zile.
Populaţia europeană este relativ mare 620.000-1.500.000 perechi, din care în România cuibăresc aporoximativ 364.000-857.000 perechi. În ROSPA0082 trăiescc apoximativ 40-70 de perechi.
Specia cuibărește semi-colonial și are nevoie de o succesiune de arbori pentru amplasarea cuiburilor. Astfel că tăierea arborilor de pe marginile drumurilor și din pajiști/pășuni reprezintă o amenințare majoră. Un alt factor negativ semnificativ este intensificarea agriculturii cu utilizarea pe scară largă a pesticidelor.

Foto: Szabó József

-2021-12-30

Buha (Bubo bubo)2021-12-29

Buha (Bubo bubo), ordinul (Strigiformes), familia(Strigidae) este o specie caracteristică zonelor împădurite în care stâncăriile sunt asociate cu pâlcuri de pădure (în special conifere). Este cea mai mare dintre bufniţe (răpitoare de noapte). Lungimea corpului este de 60-75 cm şi are o greutate de 1,5-4,5 kg. Anvergura aripilor este de circa 160-188 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Este o pasăre impresionantă cu aripi largi, moţuri deasupra urechilor, ochi mari, roşii-portocalii. Penajul este galben-maroniu, iar pe gât este vizibilă o pată albă. Se hrăneşte cu mamifere, cu dimensiuni până la cea a unui iepure adult, păsări cu dimensiuni până la cea a stârcilor şi şorecarilor, broaşte, şerpi, peşti şi insecte. Atacă prin surprindere şi mamifere mai mari cum sunt vulpile sau puii de căprioară.
Este o specie prezentă în cea mai mare parte a continentului european. Este activă noaptea sau în crepuscul. Nu are prădători naturali. Zborul este oarecum asemănător cu al şorecarului. Deşi este un comportament neobişnuit pentru bufniţe, uneori planează în zbor. Este monogamă, uneori pe viaţă, şi teritorială. Atinge maturitatea sexuală după un an, dar cuibăreşte de obicei prima dată la 2-3 ani. În perioada ritualului nupţial, perechea scoate sunete specifice repetate la un interval de opt secunde, care se aud de la o distanţă de circa 5 km. Masculul oferă femelei câteva opţiuni pentru cuibărit, dintre care femela alege una, care poate fi apoi folosită pe o perioadă de mai mulţi ani. Cuibăreşte în cavitatea unei stânci, foloseşte cuibul altor specii (berze sau alte răpitoare mari) sau chiar o gaură într-un copac, iar uneori îşi face cuibul pe sol. Este sedentară.
Femela depune în mod obişnuit 4-6 ouă, incubaţia durează în jur de 34-36 de zile şi este asigurată de femelă, care este hrănită în tot acest timp de către mascul. După eclozare, în primele 2-3 săptămâni, femela rămâne cu puii şi fărămiţează hrana adusă de mascul înainte de a-i hrăni. După ieşirea din ou, puii sunt acoperiţi cu un puf des, alb murdar. Puii devin zburători la 50-60 de zile, însă rămân dependenţi de părinţi până în septembrie-noiembrie, când părăsesc teritoriul acestora. Longevitatea cunoscută este de 29 de ani în sălbăticie şi 68 de ani în captivitate.
Populaţia europeană este relativ mică, cuprinsă între 19.000-38.000 de perechi, din care în România trăiesc aproximativ 750-1.000 perechi. În ROSPA0082 cuibăresc apoximativ 1-5 de perechi.

Foto: Daróczi Szilárd

Ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius)2021-12-23

Ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ordinul (Piciformes), familia (Picidae)
Este o specie de ciocănitoare de talie foarte mare. Lungimea corpului este de 45-57 cm și are o greutate medie de 250-370 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 64-73 cm.
Ciocănitoarea neagră este preponderent insectivoră, furnicile reprezentând o parte semnificativă a dietei (adulți și larve). De asemenea consumă specii care sunt prezente sub scoarța arborilor și în lemn, pe care le colectează îndepărtând scoarța și excavând găuri masive. Ocazional consumă și melci sau vegetale (în special fructe).
Înălţimea cuibului variază între 4 şi 25 m. Intrarea este ovală, de 8-11 cm diametru.
Femela depune de obicei 4-5 ouă, pe care le clocesc ambele sexe (masculul noaptea). Incubarea durează 17-19 de zile. Puii devin zburători la 24-28 de zile. Păsările cuibăresc izolat, teritoriul unei perechi poate varia în funcție de calitatea habitatului (în special disponibilitatea de hrană).
În ROSPA0082 trăiescc apoximativ 80-100 de perechi. Neadaptarea managementului forestier la nevoile speciei constituie un risc major. Extragerea sistematică a arborilor maturi și a lemnului mort (sursă de hrană) influențează negativ densitatea speciei.

Foto: Bedő Sándor

Informații și recomandări 2021-12-17

Informații și recomandări din partea Serviciului Județean Salvamont Covasna
Ținând cont de evoluția vremii în următoarele zile, facem următoarele recomandări turiștilor:
- să țină cont de atenționările de vreme rea și să nu se hazardeze pe traseele montane care urmăresc crestele montane, pentru că din cauza vizibilității scăzute orientarea poate fi dificilă, iar marcajele turistice pot fi acoperite de zăpadă.
- să fie echipați corespunzător traseelor abordate pe timp de iarnă în vederea prevenirii problemelor specifice generate de temperaturile scăzute (hipotermie, degerături etc).
- să țină cont de faptul că zilele sunt mai scurte și să aibă asupra lor sursă de lumină (lanternă frontală).
- să ia în considerare că timpul de parcurgere a unui traseu în condiții de iarnă se poate dubla față de timpii afișați pe indicatoare.
- pentru turiștii care nu au încă suficientă experiență în drumeții pe trasee montane, le recomandăm să parcurgă doar traseele ușoare.
- pentru cei care se aventurează în afara stațiunilor turistice, le recomandăm să aleagă trasee pe măsura pregătirii, utilizând echipament corespunzător, să se informeze în prealabil în privința traseelor și condițiilor de parcurgere în regim de iarnă a acestora.
- să se asigure că telefoanele mobile sunt încărcate și au baterii (akku-bank) de rezervă.
- pentru accesul auto în zona montană este recomandat ca autovehiculele să fie echipate cu anvelope de iarnă și lanțuri antiderapante.
- să nu uitați acasă îmbrăcămintea călduroasă, hrana și ceaiul cald în termos.

112 - Apel unic de urgență sau 0-Salvamont (0725 826668 ) – Dispecerat Național Salvamont.

 

Mlaștină cu apă minerală lângă Malnaș Băi2021-12-17

În zonele bogate în ape minerale (borviz) ale Carpaților Orientali, prezența mlaștinilor cu apă minerală este relativ mare. Flora lor este aceeași ca și a altor zone umede, dar apa minerală conferă zonei o culoare aparte, și dacă limonitul se poate depune, se pot forma depozite de fier de dimensiuni mai mici, cum ar fi Dealul Fierului de lângă Miercurea Ciuc. În județul Harghita mlaștinile Borsáros și Șumuleu sunt cele mai cunoscute, iar în județul Covasna Buffogó din Bálványos, mlaștina Băile Ozunca și turbăria Pokolvölgy (valea Iadului) din Turia. Faptul că zona mlaștinii de lângă Malnaș Băi, aflat pe teritoriul sitului Natura2000 din Munții Bodoc-Baraolt și în trecutul geologic a fost bogat în ape minerale este dovedit și de stratul cu conținut de fier din aflorimentul aflat în apropiere.

Şorecar comun (Buteo buteo)2021-12-16

Este foarte răspândit în Europa şi Asia, fiind prezent pe întreg teritoriul țării. Cuibărește în zone forestiere, în zone în care există suficiente spații deschise în imediata apropiere (pajiști, pășuni, terenuri agricole), pe care le folosește pentru hrănire.
Este o pasăre răpitoare de talie medie spre mare. Dimensiunea femelelor este ușor mai mare. Lungimea corpului este de 50 - 57 de cm. Anvergura aripilor este cuprinsă între 110 - 130 de cm. Sexele au coloritul general similar, dorsal fiind maroniu relativ uniform (cu pete albicioase la formele deschise). Ventral, coloritul variază foarte mult, de la exemplare cu colorit maroniu închis complet, până la exemplare foarte deschise (albe).
Perechile cuibăresc izolat. Își construiește cuibul în interiorul suprafețelor forestiere, însă la distanță mică de lizieră. Cuibul este masiv, amplasat la înălțime în bifurcația crengilor, construit din crengi și resturi vegetale.
Perioada de reproducere începe în Europa de obicei în martie - aprilie. Depunerea ouălor are loc începând cu sfârșitul lunii martie, femela depunând 2-4 ouă, pe care le clocesc mai ales femelele, timp de 33-38 de zile. Puii părăsesc cuibul după 50 - 60 de zile. Perechile cuibăresc izolat. Își construiește cuibul în interiorul suprafețelor forestiere, însă la distanță mică de lizieră. Cuibul este masiv, amplasat la înălțime în bifurcația crengilor, construit din crengi și resturi vegetale. O pereche poate avea mai multe cuiburi, pe care le utilizează alternativ.
Principalele amenințări sunt reprezentate de distrugerea locurilor de amplasare a cuiburilor și deranjul în perioada sensibilă de cuibărit. Intervențiile forestiere vizează cel mai frecvent arborii maturi de dimensiuni mari - cei folosiți frecvent pentru amplasarea cuibului. Extragerea sistematică a acestora (adesea cu cuiburi deja construite) au un efect negativ sever asupra populației. De asemenea, intervențiile silvice în perioada sensibilă de cuibărit din apropierea zonei cuibului au ca efect părăsirea acestuia. Suplimentar, intensificarea agriculturii - în special prin creșterea monoculturilor și folosirea pesticidelor pentru distrugerea rozătoarelor pot duce la reducerea populației pe termen lung.

 

 

Bogăția județului Covasna în ape minerale și mofete2021-12-13

Bogăția județului Covasna în ape minerale și mofete, din punct de vedere geologic este consecința vulcanismului intermediar al bazinului Carpatic, ce s-a manifestat îndealungul arcului Carpatic. Cheia înțelegerii asetor procese constă în cunoașterea fenomenelor tectonice și magmatice în profunzime.
Magma vulcanismului intermediar al bazinului Carpatic s-a format în urma subducției plăciilor tectonice, împreună cu sedimentele cu conținut ridicat de apă, ce a avut efect scăderea punctului de topire, ducând la topirea unei fracțiuni și din scoarță. Magma de tip bazaltică ajunge la suprafață prin mai multe trepte. Procesele de diferențiere în camerele magmatice au dat naștere la magme mai acide, mai bogate în SiO2. Rocile magmatice caracteristice zonei noastre ca: andezitul, dacitul, riolitul, bazalt-andezitul, tuful riolitic, bazaltul sunt produsul vulcanismului de acest tip. Aparatele vulcanice de tip stratovulcani, domuri de lavă şi activitatea alternate de tip exploziv și efuziv sunt caracteristice vulcanismului intermediar.
Prin datarea cronografică a tufului riolitic mediu și superior se afirmă că vulcanismul intermediar al bazinului Carpatic are formațiunile cele mai vârstnice în partea vestică a bazinului, cu o vârstă cuprinsă între 18-23 milioane de ani. Este evident o evoluție în timp de la West spre Est. Cele mai tinere formațiuni vulcanice se găsesc în Carpații
Orientali, datorită unghiului dintre plăcile tectonice (efectul foarfecă). Aici avem vârste cuprinse între 32-40 mii ani. Din punct de vedere geologic chiar recente.
Aparatul vulcanic cel mai tânăr se află în imediata vecinătate a munțiilor Bodoc, în masivul Ciomatu - Puturosu. Aici în urma activitățiilor postvulcanice este emanat în aer anual cel puțin 8.700 tone de dioxid de carbon (CO2), și o cantitate semnificativă de hidrogen sulfurat (H2S), la care se referă şi numele masivului muntos.
Soluțiile apoase bogate în minerale dizolvate și gaze care se ridică la suprafață din camerele magmatice, în drumul lor de ascensiune se întâlnesc cu pânza freatică. Sub presiune mineralele și gazele se dizolvă în aceste ape subterane. Ieșind la suprafață apar izvoarele de apă minerală. Dioxidul de carbon (CO2) dizolvând în apă formează acid carbonic (H2CO3), ce dă gustul specific acid, acru a apelor minerale. Mineralele dizolvate în apă au tendința de a se precipita la aer. Culoarea specifică ruginie în imediata vecinătate a izvoarelor minerale se formează prin precipitarea mineralelor feroase.

Solul2021-12-09

Dintre comunitățile din mediul nostru acordăm poate cea mai mică atenție solului, deși acesta este cel mai important pentru hrana noastră. Un sistem complex în care viața se întâlnește cu rocile, aerul, apa și lumina soarelui, iar amestecul acestora determină tipul de sol care la rândul ei definește comunitățile vii care se dezvoltă pe el. Grosimea și conținutul de materie organică variază. Stratul de sol al pajiștilor este cel mai gros și, interesant, cantitatea de materie organică care se acumulează aici rivalizează cu masa unei păduri. Dar acest lucru se pierde rapid în cazul deshidratării, care poate fi cauzată de drenaj artificial, șanțuri. Acest proces nu este la fel de spectaculos precum dispariția pădurilor, dar impactul său poate fi mai mare, deoarece este imposibil să se refacă conținutul de materie organică al unui sol care are o grosime de câțiva metri, iar procesul natural poate dura până la un milion de ani. 5 decembrie este Ziua Mondială a Solului. Protejați solurile!

Monitorizarea populației de huhurez mare (Strix uralensis) 2021-11-26

Este în curs de desfășurare monitorizarea populației de huhurez mare (Strix uralensis) în situl Natura 2000 Munții Bodoc-Baraolt. Pe baza datelor culese din punctele de monitorizare vizitate până acum, populația este stabilă. Conform metodologiei, la punctele prestabilite se folosește play-back-ul vocii teritoriale a speciei, astfel se stimulează la răspuns sau chiar apariție exemplarele din zona punctului. Deși nu este unul dintre speciile prioritare ale sitului, se obțin date valoroase și despre populația de huhurez de pădure (Strix aluco).

Adaptare la perioada rece2021-11-19

Ca măsură de adaptare şi de supravieţuire a perioadei cu îngheţuri în timp de iarnă, toamna cad frunzele copaciilor. Copacii își dau seama prin temperaturile scăzute ale nopţiilor şi prin scurtarea perioadelor luminoase zilnice, că anotimpul rece va veni și iau măsuri în această privință: stochează hrană. Frunzele mor și cad datorită faptului că ele nu mai au suficientă apă și lumină pentru a realiza procesul de fotosinteză. Odată cu venirea toamnei, ziua scade iar noaptea crește. Acesta este momentul în care copacii înțeleg că anotimpul rece va veni și iau măsuri în această privință. Pentru a putea trece cu bine peste iarnă, copacii au nevoie de apa și nutrienții care de obicei ajung la frunze. Așa că pun o barieră între ramuri și tulpina frunzelor, numită pețiol. Motivul pentru care cad frunzele este lipsa acestor elemente esențiale care le hrăneau. Frunzele conțin clorofilă, un pigment necesar pentru realizarea fotosintezei. Acest pigment este cel care le dă frunzelor culoarea verde. Tot el se ocupă și cu transformarea luminii pe care frunzele o primesc, în oxigen și compuși organici (glucide, lipide, proteine).Toamna este anotimpul care ne oferă peisaje minunate datorită multitudinii de culori. Acestea sunt vizibile datorită barierei despre care vorbeam mai sus. Din momentul în care frunza nu mai primește hrană, clorofila din ea moare. Astfel, ies la iveală celelalte culori, cum ar fi galben, portocaliu sau roșu. Acestea sunt prezente de la început în compoziția frunzei însă pot fi observate abia atunci când clorofila își pierde puterile.

Hrănirea păsărilor în timpul iernii2021-11-12

Iarna nu toate speciile de păsări migrează spre sud, mai multe specii rămân în regiunea noastră. Totodată numărul păsărilor care iernează la noi crește cu cei care vin aici din nord pentru această perioadă. Este important de subliniat că aceste păsări nu au nevoie să fie hrănite pentru a trece prin iarnă. Îi putem hrăni, dar nu pentru că au nevoie de acesta pentru a supraviețui, ci pentru a-i observa, a studia, a ne bucura de prezența lor.
Pentru a nu dăuna prin activitatea noastră, ci a ușura într-adevăr soarta prietenilor noștri cântători, acordați atenție următoarelor:
- Să le oferim doar hrană adecvată: semințe oleaginoase naturale, slănină, alte grăsimi animale, mere, fructe de pădure. În livada noastră să lăsăm întotdeauna niște fructe pe copac și pentru păsări.
- NU le hrăniți cu: semințe sărate sau prăjite, pâine sau alte produse de patiserie, chipsuri, mâncare gătită etc.!
- NU hrăniți păsările de apă!
- Odată ce am început hrănirea, continuăm până la sfârșitul perioadei de frig, deoarece păsărilor obișnuite cu ea le este greu să găsească o nouă sursă de hrană.
- Evitați să aveți mai multe păsări în hrănitor în același timp să preveniți răspândirea infecțiilor.
- Furnizați și apă potabilă de bună calitate, înlocuiți dacă este înghețată.

- Unele specii de păsări, adică sturzi, măcăleandru etc își procură hrana pe pământ, lor să lăsăm semințele aici.
Vă dorim o experiență plăcută!

Photo by Lidia Stawinska on Unsplash

 

Crocus banaticus / șofrănel – Colchicum autumnale / brândușa de toamnă2021-11-11

Florile celor două plante amintiți în titlu sunt foarte asemănătoare și sunt vestitorii toamnei în pădure și pe câmp. Ambele plante înfloresc toamna și apoi dau roade primăvara și atunci ies și frunzele lor. Șofranul de Banat este o plantă a pădurilor, brândușa de toamnă se poate găsi doar pe pajiști. Este specială această strategie de înflorire târzie, care se odihnește iarna și aduce fructele și frunzele doar primăvara, dar este interesant și faptul că niciuna dintre specii nu are frunze la înflorire. Poate că termenul „filius ante patrem” (băiatul înaintea tatălui) se poate referi la acest fenomen botanic ciudat.

Două refugii montane noi 2021-10-11

În cursul verii au fost realizate de către Serviciul Public Salvamont Județean Covasna două refugii montane noi pentru a facilita siguranța drumeților în județul Covasna. Vă reamintim că astfel pe raza județului Covasna sunt 6 refugii montane.
Refugiul montan Dealul Crucii se găsește în Munții Baraolt, pe teritoriul administrativ al orașului Baraolt.
Locația: 46.034565N, 25.630057E, 817m altitudine, Dealul Crucii, sat Micloșoara, Munții Baraolt
Trasee turistice din zonă:
- Malnaș Băi (Stația CFR) – Aita Seacă – Dealul Crucii– Căpeni; marcaj triunghi roșu; timp de parcurs 7-8 h; dificultate medie
- Aita Medie – Dealul Crucii– Biborțeni; marcaj cruce roșie; timp de parcurs 5-6 h; dificultate medie
- Micloșoara - Dealul Crucii – Baraolt; marcaj cruce albastră; timp de parcurs 5-6 h; dificultate medie
Refugiul montan Oituz este situat în Munții Brețcului.
Locația: 46.053329N, 26.36314E, 908m altitudine, în apropierea pasului Oituz, pe Culmea Ciorii, comuna Brețcu, Munții Brețcului.
Traseu turistic în zonă:
- Creasta Munții Brețcului spre vf. Lăcăuți; marcaj bandă roșie; timp de parcurs 6-7 h; dificultate medie.
Datele de localizare a celorlalte refugii montane:
1. Refugiul montan Bodoc; 45.986533N, 25.896771E; altitudine 1044 m, Munţii Bodoc
2. Refugiul montan Lăcăuţi; 45.824623N, 26.371312E; altitudine 1698 m; Munţii Vrancei
3. Refugiul montan Trei Hotare; 45.987886N, 25.724352E; altitudine, 944 m, Munţii Baraolt
4. Refugiul montan Ţeţelea; 46.132927N, 25.975061E; altitudine 1132 m; Munţii Turiei

-2021-10-05

Angajaţii Centrului Judeţean pentru Protecţia Naturii şi Salvamont au curăţat şi au renovat două izvoare în zona Şugaş Băi. Totodată au început lucrările de realizare a traseului tematic Şugaş Băi. Au fost montate bănci, mese şi o parte din panourile informative.

Ziua copiilor2021-06-01

Echipa Salvamontului Public Județean Covasna doreşte la mulți ani tuturor copiilor cu ocazia Zilei lor. Vă aşteptăm cu drag în parcul Elisabeta în ciuda vremii capricioase.

Revopsirea a două trasee turistice din zona Şugaş Băi2021-05-14

Membrii Serviciului Public Județean Salvamont Covasna au terminat revopsirea a două trasee turistice din zona Şugaş Băi, Munții Baraolt.
Triunghiul albastru: Şugaş Băi - Izvorul Benkő - Poiana Benkő (vechiul punct albastru )
Crucea galbenă: Şugaş Băi - Vadaş
 
 
 

Izvorașul cu burta galbenă 2021-05-05

În cadrul activității de monitorizare al amfibienilor din situl Dealul Ciocaș – Dealul Vițelului în cursul lunii aprilie a fost urmărit prezența speciei izvorașul cu burta galbenă (Bombina variegata). Se poate considera că statutul speciei este una stabilă, există locuri de reproducere.

Atenție șoferi!2021-03-30

Numărul exemplarelor de amfibieni și păsări loviți pe șosele este mare în fiecare primăvară. Primii efectuează deplasarea anuală de la locurile de iernare spre cele de reproducere situat în zone cu apă curgătoare sau lacuri. Păsările sunt atrase lângă drumuri de cadavre, resturile de mâncare aruncate din mașini sau de către rozătoarele care la rândul lor sunt atrase aici de cerealele căzute din autocamioane. Cu o viteză mai mică putem evita lovirea amfibienilor sau păsările prădătoare care își apără prada până în ultima clipă.

 

Prezentare la Casa de Cultură Vigadó din Tg. Secuies2021-03-12

În data de 11.03.2021 Serviciului Public Salvamont Covasna a susținut o prezentare la Casa de Cultură Vigadó din Tg. Secuiesc despre salvamont, drumeție, echipamentul necesar în cadrul acestora cât și modul de pregătire a rucsacului în acest sens. La evenimentul de mare interes a fost adus la cunoștința participanților semnificația marcajelor turistice și modul de deplasare în siguranță pe poteci.

Vă invităm la film!2021-01-29

Vă invităm la film, vă invităm să descoperiți o parte din activitatea Salvamont Romania prin intermediul filmului realizat de către ATIC Pictures, Oblique Media Film și Digi Life.
Urmați linkul de mai jos şi vizionare plăcută !

Pentu pornirea  filmului > click pe imagine

Mai multe intervenţii pe pârtiile de schi din Șugaș Băi2021-01-18

Weekendul trecut Serviciul Public Salvamont Județean Covasna a fost nevoit să intervină la mai multe accidente pe domeniul schiabil de la Șugaș Băi.
La data de 16.01.2021 o persoană de sex feminin de 19 ani ca urmare a căzăturii a rezultat o accidentare gravă, entorsă a membrului inferior. După acordarea primului ajutor a fost predată echipajului de urgență SMURD
Duminică în timp ce cobora pe pârtie s-a accidentat o persoană de sex feminin de 26 de ani. Din căzătură a rezultat o luxație a umărului drept. Ca urmare s-a acordat primul ajutor și membrul vătămat a fost imobilizat de personalul salvamont.
Vă rugăm să respectați codul de conduită pe pârtiile de schi!!!

 

Veste bună pentru iubitorii sporturilor de iarnă! 2021-01-13

Azi se deschide sezonul de schi din stațiunea Băile Șugaș. Serviciul Public Județean Salvamont Covasna este prezent pe pârtie și gata să intervină în caz de accidente pe tot parcursul sezonului. Vă rugăm să respectați măsurile de siguranță pentru evitarea evenimentelor nedorite. Vă așteptăm cu drag.

Foto: rekreativ.club

CODUL DE CONDUITĂ PE PÂRTIILE DE SCHI
1. Să schieze în așa fel încât să nu pună în pericol viața altui schior sau să îi cauzeze acestuia un prejudiciu;
2. Să își adapteze viteza și maniera proprie de a schia potrivit pregătirii tehnice, condiției fizice, stării zăpezii, gradului de dificultate al pârtiei, condițiilor atmosferice și densității traficului de pe pârtie;
3. Să își aleagă cu grijă traiectoria pe care urmează să coboare, în scopul protejării schiorilor aflați în aval;
4. Să depășească schiorul aflat în aval fie pe partea dreaptă, fie pe partea stângă, cu condiția că această depășire să fie suficient de largă pentru a evita o eventuală evoluție neașteptată a celui care urmează să fie depășit.
5. Să se asigure, printr-un examen atent al traficului din amonte și al celui din aval, că atât el, cât și alți schiori sunt în afara oricărui pericol cu ocazia traversării unei pârtii sau a reluării parcursului după o oprire temporară pe aceasta;
6. Să evite staționarea pe pârtie, mai ales pe porțiunile înguste ale acesteia ori pe cele lipsite de vizibilitate. În cazul căderii, să elibereze pârtia în cel mai scurt timp posibil;
7. Să utilizeze numai marginea pârtiei, în cazul în care este obligat să urce sau să coboare pe jos;
8. Să respecte indicatoarele de semnalizare și balizele de marcare instalate pe pârtiile și traseele de schi pentru agrement;
9. Să anunțe postul de salvamont / prim ajutor în cazul accidentării unui schior și să acorde sprijin la transportarea acestuia;
10. Să își decline identitatea în fața organelor abilitate, în cazul în care a fost martorul unui accident sau a provocat el însuși accidentul.

 

 

Dacă sângele înseamnă viață, donarea însemnă speranță.2020-12-23

Pe parcursul acestei săptămâni, echipa Salvamontului Public Judeţean Covasna au participat la activitatea de donare de sânge la Centrul de Transfuzie Sanguină Sfântu Gheorghe. În data de 23. 12. 2020, salvamontişti au răspuns „prezent” acestei activități. Conştienţi de importanţa pe care o are o astfel de iniţiativă, salvamontiştii covăsneni doresc să-şi aducă aportul la completarea rezervei locale de sânge, iar la această activitate participă în mod voluntar, încercând ca prin gestul lor umanitar să determine cât mai multe persoane, să ia atitudine şi să conştientizeze faptul că, prin sângele donat pot salva viaţa unor oameni aflați în suferinţă.

Pentru siguranța turiștilor 2020-10-30

Echipa Serviciului Public Județean Salvamont Covasna a instalat pentru siguranța turiștilor un cablu de oțel de 50 m pe traseul turistic punct albastru (Grand Hotel Balvanyos – Groata Sulfuroasă – Tinovul Buffogó) la o secțiune alunecoasă pe Muntele Puturosul. În același timp au fost reinstalate indicatoarele deteriorate de vreme.

Film scurt Strix uralensis2020-10-20

Huhurezul mare (Strix uralensis). În cadrul monitorizării huhurezul mare vine la semnalele emise prin difuzor. Se uită, dacă este vreun competitor, dar nevăzând nimic suspect, pleacă.

(pentru pornirea filmului scurt  - click pe poză)

Huhurezul mare2020-10-13

Huhurezul mare (Strix uralensis). Odată cu instalarea vremii de toamnă, a fost începută monitorizarea populației de huhurez mare din situl Munții Bodoc-Baraolt. În cele trei locații vizitate în prima am observat doar un vulpe, dar în celelalte doi la difuzarea vocii huhurezului au răspuns pozitiv trei exemplare, toate venind să vadă intrușii. Continuam activitatea în conformitate cu planul de monitorizare.

Amenajarea traseelor de escaladă2020-10-07

Echipa Serviciului Public Județean Salvamont Covasna a început amenajarea traseelor de escaladă la stânca “Ejtőkő”, în zona locaţiei Cheile Vârghișului. Lucrările sunt în curs de derulare.

Două refugii montane2020-09-11

În cursul lunii august echipa Serviciului Public Salvamont Covasna a finalizat montarea a încă două refugii montane în zona montană a județului pentru a oferi condiții de siguranță turiștilor în caz de nevoie (accidente, condiții meteo nefavorabile, etc). Primul refugiu este situat în Munții Baraolt, în zona numită Trei Hotare. Al doilea, sub vârful Țețelea din Munții Baraolt, în zona Băile Balvanyoș. Refugiile au o capacitate de câte 4-8 locuri și sunt destinate să ofere adăpost în cazuri extreme turiștilor care străbat zona.

Informații privind traseele montane din județul Covasna pot fi găsite pe site-ul instituției: www.natcov.ro  > Salvamont > Trasee turistice

 

Încă două refugii montane pentru turişti2020-09-10

Serviciul Salvamont Covasna, aflat în subordinea Consiliului Judeţean, a finalizat şi introdus în circuitul turistic încă două refugii montane, numărul total al acestora ajungând la patru.

„După vârful Bodoc şi vârful Lăcăuţi, în luna august a acestui an a fost finalizat refugiul montan pe creasta munţilor Baraolt. Situat pe teritoriul administrativ al comunei Valea Crişului, adăpostul din munţii Baraolt a fost amenajat pentru a susţine drumeţiile pe creastă. Traseul omologat are o lungime de 59 km, este de dificultate medie, iar refugiul este situat la 39 km de la punctul de plecare. Cel de-al patrulea refugiu montan finalizat este situat în zona Ciomat-Bálványos, aproape de vârful Ţeţele. În această zonă salvamontiştii au reînnoit 10 trasee montane, însă două rute au fost închise din cauza urşilor, fiind interzise drumeţiile pe traseele situate între Pensiunea “Határ” şi Lacul Sfânta Ana, respectiv între comuna Bixad şi Tinovul Mohoş”, a precizat şeful Serviciului Public Judeţean Salvamont Covasna, Leonid Moscviciov, potrivit unui comunicat de presă.

Căsuţele din lemn pot oferi adăpost pentru 4-8 persoane.

„Până în prezent au fost finalizate patru căsuţe din lemn, dar deja avem în vedere alte locaţii unde ar mai fi nevoie în acest sens. Susţinem drumeţiile montane, iar în ultima vreme a existat o cerere deosebit de mare pentru acest tip de drumeţii, deoarece oportunităţile de a călători sunt limitate. În acest sens, judeţul Covasna constituie un teren excelent pentru drumeţiile în familie, deoarece se pot face drumeţii pe trasee de dificultate uşoară sau medie în întregul judeţ, motiv pentru care încurajăm actualizarea traseelor, realizarea hărţilor şi înfiinţarea refugiilor montane”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor, potrivit sursei citate.

Informaţii privind traseele montane din judeţul Covasna pot fi găsite pe site-ul www.natcov.ro.

9 September 2020 | by We Radio

Schimbare, reparate panouri de informare ROSPA00822020-09-08

Ciuperca caracatiță2020-08-18

Clathrus archeri - asemănător buretelui puturos, își răspândește sporii prin muștele și insectele atrase. Este originar din Tasmania, Noua Zeelanda și Australia, deci în zona noastră poate fi considerat specie invazivă. Probabil că a ajuns în Europa pe timpul primului război mondial. Exemplarele tinere numite oul vrăjitoarei sunt consumate în unele regiuni. Exemplarul din fotografie a fost găsit în Munții Harghita de Sud.

„Everesting Challenge" 2020-08-10

În data de 08. 08. 2020 Serviciul Public Județean Salvamont Covasna a asigurat asistență în cursul ciclismului de anduranţă „Everesting Challenge", desfășurat pe drumul spre Şugas Băi. Ciclismul de anduranță „Everesting Challenge" constă în urcatul și coborâtul unei porțiuni de drum înclinat, astfel încât să iasă diferența de nivel 8.848 m din diferențele de nivel cumulate.
Serviciul Public Județean Salvamont Covasna și prin această cale exprimă stima fată de inițiativa și efortul tânărul de 21 ani - Vajna János, totodată îi urează multă sănătate și perseverență.

Revopsirea traseelor turistice în Munţii Ciomat2020-07-17

Echipa Serviciului Public Județean Salvamont Covasna a finalalizat revopsirea traseelor turistice în Munţii Ciomat. Traseele se pot descărca în format .gpx şi .kmz de pe site-ul official al Centrului Judeţean pentru protercţia Naturii şi Salvamont accesând: https://www.natcov.ro/?page=159&newlang=romana

Acțiune de căutare2020-07-03

În data de 02. 07. 2020 la solicitarea Inspectoratului de Poliție Județean Covasna echipa Salvamont Covasna a participat la o acțiune de căutare pe raza comunei Ghelința. Persoana de 68 ani a fost văzut ultima dată de 12. 04. 2020.

Premieră pentru județul Covasna2020-07-01

Salvamont va crea 3 trasee de cățărare pentru turiști

click aici>>  sau pe fotografie pentru articol, sursă: REALITATEA DE COVASNA

Acțiune de căutare și salvare2020-06-25

În data de 24.06.2020 a avut loc o nouă acțiune de căutare și salvare reușită în Munții Baraolt în apropierea vârfului Görgő, de către Serviciul Public Salvamont Covasna.
După acordarea primului ajutor au fost evacuați cu success cei doi tineri, care au suferit un accident cu o mașină de teren.

Din valorile naturale ale județului Covasna2020-05-25

Asociația minerală alcătuită din aragonit-realgar-pararealgar (aragonit – agregate aciforme, realgar – portocaliu, pararealgar – gălbui), și dawsonitul legat de activitatea mofetică sunt curiozitățile minerale ale văii Hankó din Covasna. Dawsonitul apare în zona unei falii sub forma unor incluziuni albe pământoase, formarea sa presupune existența unui mediu sărac în magneziu. Apa minerală bogată în arsen a fost îmbuteliată ca apă medicinală în perioada interbelică. Zona este arie naturală protejată.

Aragonit: CaCO3; Realgar: As4S4; Pararealgar: As4S4; Dawsonit: NaAlCO3(OH)2

Recomandări cum se merge la munte în perioada Covid192020-05-15

În primul rând, trebuie respectate toate regulile de siguranță specifice pentru activitățile montane la care trebuie să adăugăm toate riscurile legate de Covid19.
Virusul nu a dispărut și o să il ducem cu noi la munte.
Deși pare ideal să mergeți singur pe munte acesta este deja un risc foarte mare. Păstrați o distanță de siguranță între membrii grupului pe toată durata excursiei sau a activităților desfășurate.
După o perioadă relativ mare de inactivitate sportivă și antrenament redus, capacitățile de efort și concentrație sunt scăzute, dar, muntele nu s-a schimbat, pericolele sunt la fel, dar gradul factorului de risc este mai mare: mai puțin antrenament generează mai multe accidente.
Recomandarile noastre sunt :
Reporniți ușor, alegeți trasee cu grad de dificultate mai mic și cu cât de puține neconoscute .
Faceți o planificare cât mai bună a excursiei, comunicați intențiile Dumneavoastră și timpul estimat pentru excursie celor din familie, prietenilor sau Salvamont-ului.
Activați pe telefon aplicația Salvamont-Vodafone și să aveți la Dumneavoastră un acumulator de rezervă și tot echipamentul necesar pentru o excursie în siguranță.
Atenție la animalele sălbatice, în această primă perioadă nu sunt obișnuite cu prezența noastră pe munte și nu știm cum pot reacționa.
Recomandari covid19 :
Masurați-vă temperatura înainte de a pleca și, evident, sa nu plecați dacă prezentați chiar și foarte puțină febră, să aveți la voi mai multe măști, soluție igenizantă personală pe bază de alcool și o plasă pentru gunoi în care să puneți și măștile folosite.
În caz de eveniment montan procedurile sunt mult complexe, timpul de intervenție se prelungește, procedurile de lucru includ acum protocoale specifice Covid19 pentru siguranța salvatorului și a victimei, protocoale care complică manevrele de intervenție și transport .
Să ne reîntoarcem pe munte nu trebuie sa fie o problemă, dar, trebuie să fim cu mult mai atenți în toate etapele excursiei noastre!
Nu uitați, echipele Salvamont Romania, prietenii Dumneavoastră de pe cărările munților, singurele structuri care deţin personal pregătit profesional şi atestat pentru a interveni în soluţionarea accidentelor montane pot fi alertate prin sistemul unic de urgenţă 112, iar absolut orice informaţii despre zona montană se pot obţine prin intermediul Dispeceratului Naţional Salvamont (0372126668 sau 0SALVAMONT) sau de pe aplicaţia SALVAMONT pentru telefoanele mobile.

Reabilitarea traseelor turistice2020-05-04

Serviciul Public Județean Salvamont Covasna continuă reabilitarea traseelor turistice.

 

Finalul acţiunii de căutare2020-04-28

Din nefericire nu toate acțiunile de salvare sunt de succes. Așa s-a întâmplat și în cazul căutării persoanei dispărute de la Comandău. După trei zile de căutări a fost găsit trupul neînsuflețit al bărbatului. Și pe această cale Serviciul Salvamont Public Județean Covasna atrage atenția celor care merg în natură să respecte regulile de acces în zone sălbatice, printre care și cel potrivit căruia să nu mergem singuri în pădure sau pe munți.

Căutarea unei persoane în vârstă de 70 de ani din Comandău2020-04-27

Serviciul Public Județean Salvamont Covasna participă la căutarea unei persoane în vârstă de 70 de ani din Comandău, cel care a dispărut din data de 24.04.2020. Azi acțiunea de căutare a început la orele 5 dimineața. Alături de cei 13 persoane din cadrul Serviciului Salvamont mai sunt prezenți echipe de la jandarmerie și localnici, însumând 40-45 de persoane. Acțiunea se va continua.

Salamandra2020-04-27

Salamandra (Salamandra salamandra) este una dintre speciile cele mai colorate de amfibieni cu care ne putem întâlni și prin situl Munții Bodoc-Baraolt. Este foarte important să nu le deranjăm atunci când se ivesc în calea noastră.

Barza neagră2020-04-14

Barza neagră (Ciconia nigra). Au revenit la cuib berzele negre. S-au apucat de reparații la cuib și deja și de clocit.

SALVAMONT ALTFEL2020-03-25

   Vârstnicii sunt ajutați și de către salvamontiști. Serviciul Public Județean Salvamont Covasna se alătură inițiativei Serviciului de Voluntari din Județul Covasna potrivit căreia să fie achiziționate alimente și medicamente acelor persoane cu vârsta de peste 65 ani, care din cauza unei boli sau a precauției față de epidemia de coronavirus nu-și pot părăsi locuința.
   În vederea coordonării acestei activități, în caz de necesitate, vă rugăm să apelați la numărul de telefon 0742-125157 în zilele lucrătoare între orele 8-16.

Salvamont va crea 3 trasee de cățărare pentru turiști2020-01-29

Premieră pentru județul Covasna: Salvamont va crea 3 trasee de cățărare pentru turiști

29 January 2020 | by We Radio

Serviciul Public Salvamont Covasna va construi, până în vara acestui an, alte două refugii montane pentru turişti, iar în premieră pentru județul Covasna vor fi realizate 3 trasee de cățărare, cu diferite grade de dificultate, toate la Cheile Vârghișului.

Pentru mai multe informaţii apăsaţi butonul    Detalii>>

Mica „salvatoare montană” 2020-01-28

Maya, primul câine Salvamont din județul Covasna care va ajuta la găsirea persoanelor dispărute

Pentru mai multe informaţii apăsaţi butonul    Detalii>>

 

Salvamont România2020-01-27

Serviciul Public Salvamont Covasna îi îndeamnă pe schiori să fie atenți2020-01-10

3 accidente miercuri pe pârtia de schi de la Șugaș Băi

9 January 2020 | by We Radio

Sursă: We Radio

Pentru mai multe informaţii apăsaţi butonul    Detalii>>

Curs de prim ajutor (BLS – Basic Life Support) 2019-12-17

La solicitarea Serviciului Public Județean Salvamont Covasna, Asociația Salvatore din Sfântu Gheorghe a ținut un curs de prim ajutor tip suport vital bază (BLS – Basic Life Support) pentru salvatorii montani voluntari.
În cadrul primei părți ale cursului planificat pentru mai multe etape, au fost prezentate resuscitarea, tratarea fracturilor, entorselor, a cazurilor de accidentare a coloanei vertebrale și a celor de asfixiere, respectiv utilizarea unor instrumente tehnice.
Le mulțumim și pe această cale pentru colaborare.

FILM Serviciul Public Judeţean Salvamont Covasna2019-12-02

Împreună pentru siguranța dumneavoastră

Prezentări în Liceul Székely Mikó Kollégium2019-11-22

Am fost invitați de către Liceul Székely Mikó Kollégium să prezentăm elevilor din clasele a VIII.-a ariile naturale protejate aflate în administrarea Consiliului Județean Covasna și a vorbi despre protecția naturii în general. Prima întâlnire a avut loc în data de 22.11.2019 cu elevi din două clase. Tema principală a fost situl Natura 2000 Munții Bodoc-Baraolt și păsările din sit, dar s-a pus un accent deosebit asupra informării elevilor despre importanța evaluării acțiunilor umane înainte ca acestea să fie făcute, deoarece înlăturarea efectelor negative poate costa mult, iar de multe ori nici nu mai este posibilă readucerea naturii la starea inițială. Laboratorul de biologie al liceului, cu animalele împăiate acum un secol este un bun loc de a le arăta și specii dispărute deja din fauna județului.

Fluturi din Munții Bodoc - 1. Micfalău2019-11-20

1. Fluturele cu irizații (Apatura iris)


2. Fluturele tablă de șah (Melanargia galathea)


3. Fluture maro de pajişte (Maniola jurtina), mascul


4. Ochi albaștri (Minois dryas), mascul

Mulțumim lui Vizauer Tibor-Csaba, pentru determinarea speciilor.

Rezultatul concursului de angajare2019-10-24

Exercițiu organizat de IJJ Covasna2019-10-11

Echipa Serviciului Public Salvamont Covasna a participat la un exercițiu organizat de IJJ Covasna în aproprierea Comunei Zăbrătău. În cadrul exercițiului echipele formate la fața locului au avut misiunea de a căuta două persoane rătăcite în pădure, din care unul cu probleme de sănătate nu își putea continua drumul, fiind epuizat. După localizare lor, cel cu probleme de sănătate a fost coborât cu ajutorul tărgii UT2000 și predat la ambulanță.

Exercițiu în aproprierea stațiunii Șugaș Băi2019-09-27

Pe 27 septembrie Serviciul Public Salvamont Covasna a organizat un exercițiu în aproprierea stațiunii Șugaș Băi, la care au fost invitați reprezentanții ISU Mihai Viteazul al Județului Covasna, IJJ Sfântu Gheorghe și SAJ Sfântu Gheorghe. Exercițiul a constat în localizarea si evacuarea a doi tineri bicicliști, care în urma unor căzături au suferit leziuni multiple. Mulțumim instituțiilor participante pentru cooperare.

Copaci bătrâni, celebri din județul Covasna IV.2019-06-24

Stejar(ii) din Calnic.
În general este amintit doar stejarul din spatele bisericii unitariene , uitând că și la intrarea în cimitir se află un exemplar de câteva sute de ani. Pe lângă stejarul pedunculat (Quercus robur) o altă atracție a locului este clopotnița din lemn construită în anul 1781. În cimitir se găsește mormântul lui Bedő Albert (1839 Valea Crișului – 1918 Budapesta), inginer silvic. Clopotnița bisericii reformate îngrădite aflat la intrarea în sat a fost construit probabil în 1732-33. Locul poate fi vizitat liber.

Copaci bătrâni, celebri din județul Covasna III.2019-06-11

Teii în cimitirul reformat din Pădureni.
Interiorul bisericii construite în sec. XIII, dar modificat de mai multe ori, a fost împodobit de fresce din tematica Sfântul László și pecenegii (în maghiară numele satului provine din denumirea poporului pecenegă: „besenyő”). Din fresce au rămas doar desenele realizate de Huszka József (1854-1954) ,profesor de desen și etnograf. Nu se cunoaște cu exactitate vârsta celor doi tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos) care cresc la intrarea în cimitir și lângă biserică.
Locul poate fi vizitat liber, intrarea în biserică poate fi solicitat la parohie.

Copaci bătrâni, celebri din județul Covasna II.2019-05-31

Castanul din Imeni. Imeni, conacul Cserey.
Conacul Cserey datează din sec. XVIII și este singurul din județul Covasna care mai are cupola sub formă de bulb de ceapă deasupra intrării. În această clădire a fost fondată în anul 1875 Muzeul Național Secuiesc de către Cserey Jánosné, născută Zathureczky Emília és Vasady Nagy Gyula. În prezent clădirea adăpostește grădinița și școala primară din sat. Nu se cunoaște cu exactitate vârsta castanului sălbatic (Aesculus hippocastanum) care crește în curte. Locul poate fi vizitat liber.

Copaci bătrâni, celebri din județul Covasna I.2019-05-29

Stejarii lui Mikes Kelemen. Zagon.
Potrivit tradiției locale cei doi arbori de stejar pedunculat (Quercus robur) au fost plantați de către tatăl lui Mikes Kelemen (Zagon, august 1690 – Tekirdağ, Turcia, 2 octombrie 1761), Mikes Pál. Vârsta lor exactă nu se cunoaște. Dintr-o ramură ruptă de o furtună, artistul de sculptură în lemn Mónus Béla din Budapesta a realizat o lucrare intitulată Pustnicul din Tekirdağ și mătușa ei, așezată lângă castelul Mikes-Szentkereszthy din localitate. Tot el a transformat arborele uscat în 2018 într-o capelă de două persoane.
Locul poate fi vizitat liber. Din centrul localității Zagon sunt așezate indicatoare pe marginea drumului.

Bulbucul de munte (Trollius europaeus)2019-05-24

Înflorește din a doua jumătate a lunii mai până în iulie. Din cauza dispariției habitatelor favorabile, adică fânețele umede, poate fi admirat doar în câteva locuri cu suprafețe mici. Să n-o culegem și în nici un caz să NU CUMPĂRĂM florile culese de vânzători ocazionali.

Din biodiversitatea ariei naturale protejate Dealul Ciocaș – Dealul Vițelului2019-05-23

 Fluturele coadă de sabie (Iphicides podalirius)

Fluturele coadă de rândunică galbenă (Papilio machaon)

Balușca (Ornithogalum umbellatum)

Ruscuța de primăvară (Adonis vernalis)

Dediței (Pulsatilla sp.)

Peisaj: se pot admira Mții Ciucaș acoperiți încă de zăpadă

Peisaj: râul Olt și munții din jurul depresiunii Bârsei

Calendar noutăți
Meteo
Link-uri utile
Proiect cofinantat din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României